29 Tristetea nu există la anevoie O poveste care mi-aș dori să fie altfel Bunica stând pe un scaun de răchită, povestind intr-o dimineata de duminică, e liniște deplină. Clopoțelul anunţă zorii, iar barometrul luna august. O voce ca un trăsnet crapă pământul până la măduvă. Iar timpul se opreste, intocmai ca o roată în mișcare, Culorile pălesc intr-un oraș frumos ca o amintire, Cu străzi înguste si miros de dafin în port. Bunicul e aşişderea unui cavaler din turn, Ce slăveste dragostea iar Arodafnousa cântă o altă poveste, Tristetea nu există la anevoie. Λανίτειο Λύκειο Λύκειο Αγίου Νικολάου - Λανίτειο Λύκειο ................................................................................................
RkJQdWJsaXNoZXIy Mjg0OTI=